Un spread de obligațiuni este diferența de randament între două obligațiuni, exprimată de obicei în puncte de bază (unde 1 punct de bază este egal cu 0,01%). Acesta măsoară randamentul suplimentar pe care un investitor îl obține de la o obligațiune comparativ cu alta, de obicei o obligațiune guvernamentală fără risc, cu o scadență similară.
Spread-urile obligațiunilor reflectă riscul de credit și condițiile pieței. Un spread mai larg înseamnă că investitorii cer o compensație mai mare pentru asumarea unui risc suplimentar – de exemplu, acordarea unui împrumut unei corporații, mai degrabă decât guvernului. Obligațiunile de la emitenți mai riscanți au spread-uri mai largi. Un spread mai restrâns sugerează că investitorii percep un risc mai mic și o încredere mai mare în capacitatea debitorului de a rambursa.
Spread-urile se modifică odată cu sentimentul pieței. Un spread în creștere poate semnala incertitudine economică sau preocupări legate de sănătatea financiară a unui emitent de obligațiuni. Un spread în scădere semnalează, de obicei, încredere în economie sau condiții financiare îmbunătățite pentru acel emitent. Acest lucru face ca spread-urile obligațiunilor să fie utile ca indicatori atât ai riscului de credit, cât și ai sentimentului general al pieței.
Pentru traderi, spread-urile obligațiunilor au limitări practice. Comparațiile între diferite obligațiuni pot fi dificile, deoarece spread-urile variază în funcție de scadență, calitate a creditului și lichiditate. Sentimentul pieței se poate schimba rapid, făcând ca nivelurile anterioare ale spread-urilor să fie nesigure ca predictori. Interpretarea necesită înțelegerea mai multor factori dincolo de diferența brută de randament.
